În perioada 26-27 noiembrie curent, ministrul Culturii Monica Babuc a condus delegaţia Republicii Moldova la cel de-al XVI-lea Summit al Francofoniei, care s-a desfăşurat la Antananarivo, Madagascar.
În cadrul şedinţei plenare a Summit-ului, Monica Babuc a susţinut un discurs tematic legat de relaţia dintre Republica Moldova şi francofonie. În debutul alocuţiunii, oficialul a mulţumit şi a adus felicitări Guvernului Republicii Madagascar pentru organizarea excelentă a reuniunii la nivel înalt a Francofoniei şi pentru dinamica pozitivă imprimată sinergiei şi mobilităţii francofone.
Ministrul Culturii a menţionat că Republica Moldova este ataşată spiritual de limba franceză şi valorile culturale francofone. Astfel, franceza păstrează un loc de cinste în sistemul educaţional al Republicii Moldova, iar datele statistice demonstrează că limba franceză este un element fundamental în formarea culturală a tinerilor moldoveni la nivel preuniversitar şi al învăţământului superior.
În anul 2016, Republica Moldova celebrează cea de-a 25-a aniversare de la proclamarea independenţei, precum şi aniversarea a 20-a de la aderarea Republicii Moldova la Organizaţia Internaţională a Francofoniei. În acest context, Monica Babuc a evidenţiat principalele realizări privind cooperarea cu Francofonia, precum desfăşurarea în premieră la Chişinău, în anul 2013, a celei de-a 26-a Reuniuni regionale a secţiunii Europa a Adunării parlamentare a Francofoniei; desfăşurarea în anul 2014 a celui de-al 4-lea seminar francofon asupra ciclului II al mecanismului ONU de Evaluare Periodică Universală a drepturilor omului; desfăşurarea, la Chişinău, în mai 2016, al celui de-al 2-lea seminar regional francofon cu genericul „Promovarea egalităţii genurilor în şi prin educaţie”. Toate aceste activităţi, a conchis oficialul, constituie expresia determinării Republicii Moldova de a fi un promotor dinamic al Francofoniei în plan regional şi de implicare activă în acţiunile promovate de Francofonie.
Ministrul Culturii a adus mulţumiri Secretarului General al Organizaţiei Internaţionale a Francofoniei, Michaëlle Jean, pentru vizita efectuată în luna mai a anului curent la Chişinău, una importantă şi simbolică, care a conferit un nou impuls parteneriatului dintre Republica Moldova şi Organizaţia Internaţională a Francofoniei şi a favorizat consolidarea francofoniei în Europa Centrală şi de Est.
Oficialul a mai menţionat că pentru Republica Moldova, apartenenţa la Organizaţia Internaţională a Francofoniei oferă multiple posibilităţi de colaborare cu statele membre pe diferite paliere, punctând că până în prezent, principala componentă promovată a fost cea educaţională, însă francofonia oferă diverse oportunităţi de valorificare a potenţialului de dezvoltare în domenii noi, precum cel al inovării, cercetării, industriilor creative şi culturale, antreprenoriatului pentru femei şi tineri.
În legătură cu adoptarea declaraţiei de la Antananarivo, Monica Babuc a subliniat că aceasta demonstrează încă o dată că Francofonia rămâne a fi un factor de stabilitate în lume, prin promovarea unui set de valori care ne unesc, precum pacea şi democraţia, toleranţa şi solidaritatea, drepturile omului, diversitatea culturală şi lingvistică, dezvoltarea durabilă şi responsabilă, care sunt astăzi mai actuale ca niciodată. Oficialul a reiterat susţinerea plenară a Republicii Moldova şi alinierea la eforturile Organizaţiei Internaţionale a Francofoniei de a identifica soluţii optime pentru a face faţă provocărilor cu care se confruntă actualmente comunitatea internaţională, precum criza refugiaţilor, încălzirea globală, stagnarea economică, terorismul.
Cel de-al XVI-lea Summit al Francofoniei a fost dedicat tematicii: „Creştere comună şi dezvoltare responsabilă: condiţiile stabilităţii mondiale şi a spaţiului francofon.” În cadrul evenimentului a fost adoptată Declaraţia de la Antananarivo care cuprinde următoarele trei capitole: 1. Valorile francofoniei pentru o globalizare armonioasă şi o lume mai stabilă; 2. Creşterea economică comună şi dezvoltarea durabilă şi responsabilă; 3. Dezvoltarea durabilă şi responsabilă şi eficienţa energetică – cele mai mari provocări pentru viitor.