GUVERNUL REPUBLICII MOLDOVA

MINISTERUL CULTURII

A A A

Expoziția artiștilor români: Ștefan Bertalan, Cornel Brudașcu, Mircea Spătaru la MNAM

Ștefan Bertalan, Cornel Brudașcu și Mircea Spătaru aparțin generației pe care astăzi o numim a Neoavangardei românești: artiști deja activi la mijlocul anilor ‘60, ale căror lucrări au însemnat o evoluție remarcabilă în acele timpuri – nu doar față de goliciunea ideologizată a culturii oficiale, ci și prin capacitatea lor de inovare a limbajului vizual, în cazul acesta, al picturii și sculpturii.

Alături de colega lor Ana Lupaș, Bertalan, Brudașcu și Spătaru au fost, probabil, încă din timpul studenției la Cluj, artiștii excepționali ai acelor vremuri, iar faptul că astăzi opera lor primește atenție sporită, în special pe scena internațională, motivează în plus itinerarea acestei expoziții. Organizată pentru prima dată la Cluj, la Galeria PARTER a Uniunii Artiștilor Plastici (filiala Cluj-Bistrița) în luna iulie a acestui an, expoziția este parte a unei serii de restituiri atât de necesare: deși scena românească – și nu numai – suferă încă de miopie, astăzi este limpede că lucrările lor au trecut proba timpului și că trebuie reluate în posesie ca fragmente esențiale din istoria noastră culturală, văzută într-un sens mai larg. Și pentru că publicul din Chișinău nu este poate familiarizat cu opera acestor artiști, am ales pentru expoziție lucrări din perioade diferite, unite prin intensitatea și puterea lor de a clarifica preocupările care traversează aceste practici.

Ștefan Bertalan (1930 – 2014) rămâne exemplar pentru felul temerar în care a cercetat natura și lumina, dar și pe el însuși. Puterea psihologică a lucrărilor sale, capacitatea lor de a ne interpela derivă din această analiză – a sinelui și a locurilor imaginare unde acesta se regăsește – care animă cercetarea lui Bertalan. În sine și în natură, Bertalan vede același principiu al metamorfozei, aceleași biografii în care haosul și ordinea se întrepătrund: o viață polimorfă în care regula e în permanentă competiție cu accidentul.

Deși preocupată aproape exclusiv de corp, pictura lui Cornel Brudașcu (n. 1937) este lipsită de emfază, enunțată pe un ton măsurat și într-o deplină adecvare a instrumentului de lucru la intenție. Prin desene abia atinse uneori, prin linii apăsate și repetate în alte cazuri, șterse din nou câteodată, el scrie o biografie a corpului masculin, între prezența erotică a balerinului și cea dramatică a omului bătrân, între studiu riguros și momente de frivolitate ori de perfectă dezinvoltură.

 Arta lui Mircea Spătaru (1937 – 2011) a influențat generații întregi și a contribuit în mod esențial la reînnoirea practicii academice prin reinterpretarea conceptuală a materialelor folosite. Spătaru a fost un profesor proeminent, iar între 1990 și 2004 a fost rectorul Universității Naționale de Arte din București. Fie că vorbim despre desen, obiect, sculptură instalaționistă sau despre monumente de for public, Spătaru revizitează soluțiile modernismului din perspectiva gândirii experimentale contemporane.

 

Dates: 
Vineri, 22 Decembrie, 2023 - 16:00 to Duminică, 18 Februarie, 2024 - 17:00