Pe 3 și 4 septembrie, Moldova celebrează cultura și tradițiile evreiești în cadrul Zilelor Europene ale Culturii Evreiești.

Programul include mai multe activități, setate inclusiv pentru turiști, o agendă culturală bogată care cuprinde vizitarea așezămintelor relevante pentru istoria evreilor, precum și un concert de muzică klezmer la Vadul Rașcov, cu participarea reprezentanților comunității evreiești, autorităților locale și ai misiunilor diplomatice acreditare în Republica Moldova.

Cei interesați de moștenirea pe care evreii au lăsat-o în acest spațiu, au participat la un tur ghidat de promovare a patrimoniului evreiesc, susținut de Irina Șihova, directoarea Muzeului Evreiesc din Republica Moldova. Turul s-a desfășurat duminică, pe 3 septembrie. Reprezentanți ai comunității evreiești și ai ambasadelor Austriei, SUA, Poloniei, României, Germaniei și a Israelului în Republica Moldova au pornit de la Chișinău pe unul din traseele istoriei evreilor, trecând pe la Onițcani (unde a avut loc inaugurarea unui muzeu în aer liber, cu piese de patrimoniu evreiesc), apoi la Orhei (în partea veche a cimitirului evreiesc).

Turul a continuat către unul dintre cele mai mari cimitire evreiești, atestate la moment, în RM, cel din localitatea Vadul-Rașcov (r-n Șoldănești).

Aici, pe malul Nistrului s-a desfășurat și prima ediție a Festivalului Culturii Evreiești, atmosfera fiind întreținută de „Select Cvartet plus", cu muzica evreiască interpretată în mai multe forme ale ei. Urmare a interferențelor culturale: de la klezmer și muzică cantorială, până la Yiddish Tango și muzică evreiască basarabeană.

Prezent la eveniment, secretarul de stat în Ministerului Culturii,  Andrei Chistol a remarcat: „...Patrimoniul cultural evreiesc, urmele etnicilor evrei stabiliți aici și care au adus o contribuție valoroasă la dezvoltarea economică și culturală a Basarabiei reprezintă un potențial enorm de valorificare turistică și de promovare a culturii memoriei. Ministerul Culturii a inițiat elaborarea mai multor trasee de valorificare a memoriei pe urmele așezămintelor evreiești din Republica Moldova și a evenimentelor istorice legate de viața și activitatea acestora.”

În seara zilei de 4 septembrie, la Teatrul Național de Operă și Balet „Maria Bieșu” a avut loc un concert simfonic dedicat Zilelor Culturii Evreiești, dar și cu ocazia comemorării a 120 de ani de la Pogromul din Chișinău, 1903.

Orchestra simfonică a Companiei Teleradio Moldova a interpretat mai multe piese, printre care și în premieră mondială simfonia „Pogromul de la Chișinău”, de compozitorul Dumitru Miller, originar din Republica Moldova, stabilit în Israel. În scenă au evoluat, de asemenea, Tamara Rommer, Nate Gale, Elena Vinițchi, Vera Stoianova și Daniel Lazăr.

„Pogromul din 6-7 aprilie 1903 din Chișinău. În memoria colectivă a rămas ca o pagină neagră în istoria ţării noastre, dar şi al comunităţii evreieşti din toată lumea.

Republica Moldova se angajează să protejeze și să păstreze memoria şi moștenirea culturală a comunităţii evreieşti. Trebuie să prevenim propagarea urii, a dezinformării, precum și orice formă de extremism, care divizează societatea şi incită la violenţă.

Vom promova în continuare toleranța și respectul reciproc între cetățeni. Astăzi avem datoria să învăţăm lecţiile trecutului pentru ca mâine copiii şi urmaşii noştri să trăiască într-o societate sigură, liberă şi prosperă.”, a declarat Președintele Parlamentului, Igor Grosu, pe scena TNOB „Maria Bieșu”

Pogromul din Chișinău a fost un eveniment tragic din istoria evreilor din Basarabia sub regimul Rusiei Țariste. A fost un episod trist în istoria orașului Chișinău , care a lăsat în urmă 49 de morți, sute de răniți și lăcașuri distruse. Istoria a consemnat rolul autorităților imperiale ruse (de la Sankt Petersburg), a guvernatorului și comandanților militari din Basarabia în orchestrarea ostilităților de la Chișinău. Au fost puse în evidență circumstanțele politice interne ale acelui sistem autocrat, rolul nefast al presei aservite mișcărilor politice extremiste în slujba proiectului imperial. Declanșator al tragediei a servit propagarea știrilor false, spun istoricii.