Muzeul Național de Artă al Moldovei inaugurează expoziția personală a artistului plastic Iurie Platon: Retrospectiva
Iurie Platon este un artist plastic de amploare, pictor, ceramist și sculptor, cu o manifestare expresivă în palmaresul artelor plastice naționale. Începând cu finele anilor `80 ai secolului XX și până în prezent, s-a remarcat printr-o alură inedită a autenticității și nonconformismului artistic implementate în sfera căutărilor postmoderne. Creația sa, profund legată de datina artei populare, tradițiile și experiențele moderne, capătă o transpunere unică ce se aliniază la tendințele artistice internaționale. Cu o viziune deliberat modernă asupra artei, cultivată prin multă tenacitate în formarea profesională, își predispune limbajul creativ al operei spre o înaintare progresivă în ritmul metamorfozei artei contemporane.
Născut în satul Meșeni, raionul Rezina (1963), în familia lui Ion și a Elenei Platon, artistul devine receptiv la imboldurile creative ale mamei sale, fiind deoportivă marcat de arta meșteșugărească a străbunilor săi (dinastia de meșteri a familiei Țurcan din satul Mateuți), care-i prevestesc un strălucit parcurs creativ. Asimilând și moștenind bunele practici ale creației, plasticianul descoperă în sine un talent nativ remarcabil și pasiunea pentru desen, modelare și culoare, care îi alimentează întreaga cale de creație. Toate acestea fac ca la vârsta de 10 ani (1974) să-și convingă părinții să-l lase să studieze la Şcoala Medie Republicană de Arte Plastice din Chișinău (actualul Liceu Academic de Arte Plastice Igor Vieru).
După absolvire obține cu greu trimiterea pentru studii la Academia de Arte din Tallinn (1982), unde dobândește cea mai frumoasă experiență artistică într-un context modern. Aici debutează ca artist plastic, creator, alături de profesori și de plasticieni estonieni afirmaţi. În 1987 se manifestă cu un succes fenomenal în cadrul Expoziţiei Naţionale de artă decorativă, desfăşurată la Muzeul de Artă Aplicată şi Design din Tallinn. Acesta vine după două expoziţii personale în metropolă (Teatrul tineretului din Tallinn), care-i confirmă demersul creativ în pictură și artă ceramică evoluată. Tot în anul 1987 este titularizat ca membru al Asociaţiei tinerilor artişti plastici şi critici de artă de pe lângă Uniunea Artiştilor Plastici din URSS. Însă, la scurt timp, artistul alege calea reîntoarcerii la baștină și implicarea în promovarea unei viziunii artistice libere în arta națională.
Aportul creativ al plasticianului este incontestabil pentru artele plastice din R Moldova atât prin filiera pedagogică, punând umărul la formarea primei promoții de ceramiști din cadrul Facultății de Arte Plastice a actualei Academii de Muzică, Teatru și Arte Plastice din Chișinău (1987), cât și prin filiera artistică promotoare a libertății creative, progresului și experimentului. Istoria biografică a devenirii și formării sale impresionează prin perseverență și autenticitate ce prefigurează o personalitate marcantă în mediul cultural și artistic al țării. Manifestându-se activ pe două direcții consecutive - pictura de șevalet și ceramica decorativă -, ajunge în anul 1991 să fie titularizat în cadrul secției Artă decorativă a Uniunii Artiştilor Plastici din Republica Moldova. Pe la finele anilor ’90 începe să se evidențieze interesul pentru sculptură în creația artistului, acesta reușind să organizeze primele două simpozionane de sculptură în bronz la Chișinău (1998-1999) cu artiști invitați de peste hotare. Activitatea sa artistică din țară a înscris numeroase manifestări în expoziții personale, de grup, simpozioane și lucrări în for public, printre care Monumentul în memoria victimelor deportărilor regimului comunist - Trenul durerii (2013), compoziție sculpturală în bronz, amplasată în scuarul Gării feroviare din Chișinău. S-a bucurat de numeroase articole dedicate, distincții, premii (1992 - Premiul Ministerului Tineretului și Sportului al Republicii Moldova în domeniul artelor plastice; 2012 - Premiul de Stat al Republicii Moldova) ș.a.
Prin viziunea sa artistică progresivă, reușește, alături de colegii săi de generație (majoritatea școliți peste hotarele țării), să contribuie la torsiunea artelor din a doua jumătate a anilor `80 (ai sec. XX), spre o evoluție consecutivă în aria postmodernă. Tendințele sunt reliefate în cadrul Asociaţiei plasticienilor Grupul Zece din anul 1992, dar și a multor expoziții realizate peste hotarele țării. Temperamentul aventurier și verva creativă îl conduc consecutiv spre multiple experimente artistice înregistrate la numeroase expoziții, saloane, concursuri, tabere de creație, simpozioane și alte manifestări artistice de peste hotare. Printre acestea se numără expoziții solo și de grup în Sicilia, Italia ; Buenos Aires, Argentina ; Santiago de Compostela, Spania ; Galeriile Municipale, București, România și numeroase expuneri în Germania, acestea fiind urmate de multiple simpozioane de sculptură în Argentina, Germania, Republica Cehă, România, Turcia, Danemarca ș.a. Evenimentele și situațiile precedate în timp fac ca activitatea sa creativă și viața să oscileze concomitent între două spații diferite: țara de baștină și Germania. Însă, fiind un mare adept al locurilor de baștină, amintirilor și trăirilor timpurii, artistul rămâne profund legat de cultura și arta națională, manifestându-se continuu în mediul artistic din țară. Cu o prezență excentrică, dar mereu legată de esența valorilor indigene, el este unic și neobișnuit, surprinzător și nonconformist, critic, în același timp, profund sensibil și receptiv la trăirile și frământările poporului său.
La modul general, creația lui Iurie Platon evoluează veritabil în sfera căutărilor postmoderne, reușind o conexiune autentică a invariantului național în arealul artistic internațional, scoțând în evidență un creator desăvârșit, neobosit, modest și mereu entuziasmat în descoperirea variabilelor necunoscute ale artei.
Expoziția reprezentativă a lui Iurie Platon, care va fi deschisă la Muzeul Național de Artă al Moldovei în perioada 4 septembrie – 6 octombrie 2024, însumează și prezintă alura artistică a creației sale și congruența interferențelor stilistice abordate pe parcursul carierei artistice, ajunsă la o etapă respectabilă a împlinirilor și sintezei creative.
Liliana Platon,
Doctor în studiul artelor și culturologie
