Ministrul Culturii, Sergiu Prodan, însoțit de câțiva cineaști și oameni de cultură, a participat la serata de creație organizată în cinstea aniversării a 75 de ani de la nașterea scenaristului și regizorului Dumitru Olărescu.
Evenimentul s-a produs duminică la Casa de cultură din Gura Galbenă, Hâncești, satul de baștină al cineastului.
În cadrul manifestării au fost proiectate mai multe documentare, realizate cu contribuția scenaristului, cu și despre oamenii din sat. Printre acestea: „Fântanarii”, „Jocurile copilăriei noastre”, tragicomicul „Mâine iar va ieşi soarele”, „Cheamă-i, Doamne, înapoi”, precum și un fragment din seria de filme consacrate personalităţilor notorii ale culturii naţionale, în lista cărora se înscrie şi pelicula consacrată lui Nicolae Sulac.
Menționăm, scenaristul şi regizorul de film Dumitru Olărescu, doctor în studiul artelor, conferenţiar, laureat al Premiului Naţional şi al mai multor premii naţionale şi internaţionale în domeniul cinematografiei, maestru emerit în arte, deţinător al Ordinului „Gloria Muncii”, a realizat peste 100 de filme de lung şi scurt metraj în calitate de scenarist.
În peste 45 de ani de activitate în domeniul cinematografiei a colaborat la sute de filme în calitate de redactor şi director artistic al Studioului „Viaţa” al Centrului Naţional de Cinematografie.
A făcut filme cu regizorii Emil Loteanu, Vlad Ioviţă, Gheorghe Vodă, Anatol Codru, Vlad Druc, Mircea Chistruga, Ion Mija ş.a. Pentru pelicula „Sînt acuzaţi martorii” (regie - Anatol Codru) ecologia naturii şi ale sufletului uman, în 1990 a fost distins cu Premiul de Stat.
Dumitru Olărescu se ocupă de studierea problemelor ce ţin de istoria, estetica, hermeneutica filmului naţional. „O civilizaţie modernă are nevoie de ştiinţă şi cultură, pentru că un stat fără cultură şi ştiinţă este un stat decapitat”, a menţionat în cadrul unui interviu Dumitru Olărescu. A publicat zeci de articole ştiinţifice şi monografiile „Filmul. Valenţele poeticului” (2000), „Filmul la răspîntie de veacuri” (2009), „Dramă în stop-cadru” (2009) şi „Maria Cebotari între viaţă şi film” (2010). Ultima apariție de valoare - monografia „Poezia realității în formule cinematografice” (2020).
