Un studiu realizat de Consiliul Europei și Consiliul Audiovizualului arată gradul de alfabetizare media al cetățenilor Republicii Moldova
Majoritatea populației chestionate (64%) se informează zilnic de pe rețelele de socializare, dar tot aceiași respondenți declară – în 70% dintre cazuri – că principala sursă de dezinformare se găsește la fel pe social media. Mai mult de jumătate nu au încredere în presă, însă susțin, în proporție de 72%, existența cursului opțional de educație media în școli. Concluziile se conțin în studiul „Evaluarea gradului de alfabetizare media”, realizat de Consiliul Europei și Consiliul Audiovizualului (CA).
Rețelele sociale au devenit principala sursă zilnică de informare pentru 64% dintre cetățeni, depășind televiziunea clasică, urmărită de 41%. Părinții cu copii între 7 și 18 ani sunt chiar mai predispuși la utilizarea rețelelor sociale, 80% dintre ei apelând zilnic la acestea pentru știri.
Datele se bazează pe răspunsurile obținute de compania sociologică Magenta, în perioada 23 mai – 23 iunie 2025, de la 1868 respondenți. 1542 dintre ei au reprezentat eșantionul de bază, urmați de încă 326 de respondenți din rândul părinților cu copii intre 7-18 ani.
Răspunsurile mai arată că aproape toți cetățenii (96%) consideră că este important să poată deosebi falsurile de știri. Majoritatea (59%) se simt personal capabili să identifice un fals, dar cred că pentru restul populației acest lucru este dificil (70%). Peste jumătate din populația generală (56%) se consideră bine informată, iar 65% sunt interesați de știrile din țară. Mass-media este percepută ca fiind interesantă (61%), dar nu și independentă politic (61%). Nivelul de încredere în presă este scăzut, 55% declarând că nu au încredere deplină în nicio sursă. Totuși, de cea mai mare încredere se bucură jurnaliștii de investigație, potrivit respondenților la sondaj.
Existența disciplinei de educație pentru media în calitate de curs opțional în școli e susținută de 72% dintre respondenți.
Studiul „Evaluarea gradului de alfabetizare media in Republica Moldova” arată că utilizatorii se orientează tot mai mult către mediul online pentru obținerea informațiilor. Neîncrederea față de mass-media este larg răspandită și, deși toți recunosc pericolul dezinformării, reacția la acesta este adesea pasivă. Recomandările studiului vizează patru direcții majore: diversificarea și îmbunătățirea conținutului media, consolidarea încrederii prin comunicare strategică și transparență privind proprietatea mass-media, dezvoltarea competențelor media prin educație în școli și programe pentru adulți, precum și sprijinirea jurnalismului local și de investigație, care ar fi capabil să răspundă nevoilor comunităților.
Prezent la eveniment, Secretarul de Stat la Ministerul Culturii, Andrei Chistol a mentionat că în colaborare cu Ministerul Educației și Cercetării și Centrul pentru Jurnalism Independent, Ministerul Culturii a aprobat un plan de acțiuni comun în domeniul alfabetizării media, cu rezultate încurajatoare. Bibliotecile publice au devenit actori-cheie în acest efort, fiind centre comunitare active în promovarea educației media la nivel local. Un pas important a fost și lansarea Fondului pentru subvenționarea mass-mediei – un instrument nou, care oferă sprijin financiar pentru proiecte în domeniul educației media, dar și pentru consolidarea capacităților instituțiilor media la nivel național, local și regional.
Studiul a fost realizat în cadrul proiectului „Promovarea libertății media în Republica Moldova” (2025-2028). Chestionarul care a stat la baza studiului a fost elaborat în strânsă colaborare cu Consiliul Audiovizualului din Republica Moldova.
