Două dintre cele mai cunoscute vinării subterane din Republica Moldova – Cricova și Mileștii Mici – ar putea deveni primele obiective construite din țara noastră incluse în Lista Patrimoniului Mondial UNESCO. Ministrul Culturii, Sergiu Prodan, a declarat în cadrul emisiunii „Pe față” de la Moldova 1 că promovarea acestor situri culturale unice este una dintre prioritățile actuale ale ministerului, cu obiectivul de a obține recunoașterea internațională până în anul 2030.
„În primul rând, este vorba despre primul proiect de includere în Patrimoniul Mondial UNESCO a unor monumente construite din Republica Moldova. Până acum, avem doar elemente de patrimoniu imaterial, și doar în cadrul unor dosare multinaționale. Cricova și Mileștii Mici sunt vinării unice în lume, iar vizitatorii sunt profund impresionați de acest fenomen subteran care îmbină tradiția, arhitectura și cultura vinului”, a subliniat ministrul.
În context, Sergiu Prodan a menționat și un proiect de cooperare cu Principatul Monaco, axat pe conservarea soiurilor de viță-de-vie autohtonă nealtoită – o componentă esențială a identității viticole moldovenești.
„Soiurile de viță-de-vie autohtone trebuie păstrate – pentru a nu pierde legătura cu originile noastre. Performanța agricolă modernă presupune altoire, dar trebuie să știm și să păstrăm ceea ce a fost la început. Monaco și-a exprimat interesul de a colabora cu Republica Moldova într-un dosar comun pentru recunoașterea acestor soiuri autentice, care stau la baza vinificației noastre tradiționale.”
Un alt dosar strategic aflat în pregătire este cel privind cultura Cucuteni–Trypillia, elaborat împreună cu Ucraina și România. Potrivit ministrului, cele trei țări intenționează să lanseze oficial acest demers în luna septembrie, la Chișinău, cu prilejul Zilelor Europene ale Patrimoniului.
„Este un dosar complex, dar cu o semnificație uriașă pentru istoria regiunii. Vestigiile cele mai importante se află în Ucraina și România, dar o parte semnificativă a culturii Cucuteni-Trypillia este prezentă și în Republica Moldova. Am primit propunerea ca țara noastră să fie liderul acestui dosar comun, iar prima reuniune trilaterală a miniștrilor culturii va avea loc la Chișinău, în toamnă. Ne dorim ca la această întâlnire să participe și doamna ministru Lina Mendoni din Grecia, care și-a exprimat interesul pentru susținerea acestor eforturi.”
Lista proiectelor culturale ale ministerului mai include și o inițiativă de includere a desertului tradițional „baba neagră” în Patrimoniul Cultural Imaterial UNESCO.
„Este un demers ambițios, care presupune o cercetare profundă, având în vedere că originea acestui desert ar putea avea legături cu cultura slavă. Aici intervine rolul cercetătorilor și al specialiștilor în patrimoniu, dar reușita unui asemenea dosar ar fi o realizare remarcabilă.”
Republica Moldova a ratificat Convenția UNESCO privind protecția patrimoniului mondial cultural și natural în 2002. În prezent, țara noastră are un singur monument înscris în Lista Patrimoniului Mondial – punctul geodezic de la Rudi (componentă a Arcului Geodezic Struve), situat în raionul Soroca. În plus, două dosare se află în etapa de evaluare: Cernoziomurile din stepa Bălțiului – un ecosistem natural deosebit de valoros – și Complexul istoric-arheologic Orheiul Vechi, sit de importanță majoră pentru identitatea culturală a Moldovei.
